Blogger Widgets

miercuri, 25 februarie 2015

To like or not to like...that is the question



Oh, Shakespeare, dragule, sigur ai avea parte de multe “like-uri” ;)


A da “like” pe Facebook a devenit un sport si majoritatea “facebookeristilor” il practica, unii cu o energie debordanta, altii mai lenesi, iar altii realisti si cumpatati. Eu cred ca ar trebui sa existe si un dragutel de butonel “dislike”, unul mic, mic dar sa fie acolo. Stiu care e politica Facebook cu privire la acest buton, dar, totusi…


Facebook imi ofera in fiecare zi un spectacol magistral de frumusete, uratenie, candoare, inteligenta, prostie, prostie la superlative, hidosenie, iubire, erotism, nuditate si tot ce vreti. Si totul datorita unor instantanee fotografice fabuloase postate in fiecare zi.Nu voi intelege niciodata de ce unii indivizi si-ar posta poze in chiloti, poze cu burta/burtoaca (dupa caz) la vedere, poze de la sala (unde ar trebui sa arati muncit, transpirat si vai de viata ta si nu scos din cutie, ca de-aia te duci la sala), poze din baie, poze cu copilul de-abia nascut in pielea goala (pe FB poti sa vazi bebelusi goi, cracanati si urland in primele minute de viata), poze cu mamici alaptand (glorious moments), poze cu mamici obosite si traumatizate dupa nastere in maternitate (Care e treaba?), poze cu piticanii de 10 ani machiate si impopotonate ca niste dame (Bineinteles, ca dau un check in la scoala si aceste dragutele au, in general, conturi create de parinti pentru ca trebuie sa ai 18 ani ca sa ai cont pe Facebook. Probabil se pregatesc pentru o viitoare cariera in shoubiz), poze cu mortul in cosciug (God, take me now! Cum sa dau like la o poza cu un mort???) sau poze din cimitir, de la vreo inmormantare, poze cu pupazoi umflati si hidosi, insotite de comentarii gen “Vaaai, ce frumosi sunteti! Va pup!” sau “Frumosii mei!”, poze din pat cu iubi alaturi, poze in oglinda, poze ale unor domnite sexoase, cu fundicul atat de exacerbat de parca ar vrea sa tina un pahar pe derriere (Nu sunteti Kim Kardashian, luati-va gandul!), insotite de niste citate “adanci”, gen “Inainte sa judeci ceea ce fac si ceea ce spun, gandeste-te la ceea ce simt !” (Astea chiar ma dau gata!), poze cu citate de-ale lui Tony Poptamas (Pana la aparitia acestui personaj eram o prostanaca si nu stiam ce inseamna VIATA pe FEISBUC.), poze, poze si iar poze. Si ar trebui sa dau like? NU POT!


Stiu ca bucuria e atat de mare incat oamenii nu se pot abtine, dar mai lasati-ma! As putea usurel sa dau unfriend, dar sunt de-a dreptul muta de fascinatie si astept cu nerabdare o viitoare postare. Dragilor, uimiti-ma! Stiu ca puteti mai mult decat atat!


Oh, I like “likes” ;)


M.

miercuri, 18 februarie 2015

Cele 50 de dragalasenii ale Domnului Gri...



WARNING! Daca sunteti fani “Fifty Shades of Grey”, DO NOT READ THIS! Ati auzit? DO NOT READ THIS!

In aceasta seara am chef sa rad un pic asa ca m-am gandit sa atac ultima picatura de mondenitate/trendiness aparuta pe piata – “Cele 50 de umbre ale Dlui Grey”. Aiaiai!

Sunt convinsa ca toata lumea a auzit de carte aka TRILOGIE/ trailer/film. Doar e cartea care a batut recordul de vanzari detinut de Harry Potter, fiind cel mai best seller roman sado-maso-erotic! Si cel mai bine vandut roman destinat adultilor din toate timpurile! La un moment dat trilogia era descrisa ca fiind “truly disturbing and deeply dangerous”. L-a batut pe Harry Potter! Doar pentru asta merita sa-l pun la zid ;). Recunosc ca nu am citit trilogia (oooo….trilogie), ci doar prima carte. Prima carte spune tot. Si incepe cam asa : “Frustrata, ma incrunt la imaginea mea din oglinda.” Si o spune Anastasia (ce alt nume ar fi putut alege pentru o eroina care is incepe monologul cu acest cuvant “frustrata” decat Anastasia), eroina cartii. Si tot ea continua “Nu trebuie sa dorm cu parul ud. Nu trebuie sa dorm cu parul ud.” Recunosc iar ca am continuat sa citesc ca sa vad cum va reusi sa-si imblanzeasca coama. In sfarsit, o leaga intr-o coada de cal.

Actiunea cartii se petrece in dormitor si cand e parasit dormitorul se vorbeste doar despre ce se intampla in dormitor. Nimic altceva. Anastasia e fatuca simpla, inteligenta, studenta la litere “fata palida, cu par saten si ochi albastri prea mari pentru fata” ei care se va indragosti de Mr Grey. Adevarul e ca ma simt lovita in amorul propriu pentru ca tipele de la litere sunt niste hotties, in general, dar probabil ea e exceptia de la norma. Si e plina de clisee. Si ii place sa foloseasca termeni “sfinti” – holy crap, holy hell, holy Moses, holy cow, holy shit, holy fuck…si o tine tot asa cam de vreo 160 de ori.

Si Mr Grey e tipul acesta “atat de tanar – si atragator, foarte atragator….cu par dezordonat, de culoare aramiu-inchis si ochi cenusii luminosi, cu o privire intensa.” Oooo, vaaaai! M-am pierdut :)…aramiu-inchis si cenusii luminosi…Un print…o fantasma. Ii lipseste calul, dar are elicopter in schimb. Si in zilele noastre daca te invita la o plimbare in elicopter e ca si cum te-ar invita Fat Frumos la o plimbare pe cal. Si tu esti Ileana Cosanzeana.  Cu o coada de cal. Si asta e tot. Pentru ca dupa aceea totul seamana cu jurnalul unei domnisorici de pension (asta daca un astfel de jurnal ar include lectii de educatie sexuala, bondage si domination). Dar cartea aceasta are totusi ceva care atrage. Si ma racaie faptul ca am citit cap coada prima carte chiar daca…Poate pentru ca eram indragostita ca o pisica ametita pe un acoperis prea fierbinte..

Trailerul a batut alte recorduri – 100 de milioane de oameni l-au vizionat in prima saptamana. Si probabil s-au gandit ca va fi un film pe “cinste” pentru ca toate recenziile erau atat de “steamy”. Dar, se pare ca filmul a dezamagit. Si este o versiune “sanitizata”, cuminte a unei carti descrisa ca fiind “extrem de periculoasa”. Uuuuu…. Chiar? In primul rand actorii. Dakota Johnson e fata lui The Don Johnson (Miami Vice, dar nu cu Colin Farrell, ci ala vechi) si Melanie Griffith (fosta nevasta a lui Banderas). Mio Dio! Biata de ea nu prea are experienta cinematografica si s-a gandit ca va da bine sa o intruchipeze pe juna Anastasia. In afara faptului ca (gurile rele spun) ca a furat vrei 50 de perechi de chilotei din platou si a fost “naughty on and off set”, nu prea are multe de spus. Ah, si l-a facut pe David Letterman sa roseasca. Mio Dio twice! Iar Jamie Dornan…Chiar imi pare rau, mie mi-a placut in Crimele din Belfast, dar aici, saracutul de el, de la statutul de “stud” a coborat la statutul de “donkey”. Si pare o combinatie intre Mr Rochester (Jane Eyre) si un dansator Chippendale. Sorry.  Incearca el, dar nu e cazul sa tremure in momentele culminante ca doar e intruchiparea dominatorului si atoatestiutorului…Poate o fi fost frig in platou…

Filmul a fost lansat in ziua lui Cupidon, dar am observat doar fete care au mers sa-l vada, insotite de alte fete. Cel putin doar ele au postat pe Facebook. Baietii au tacut chitic. Oare de ce? Nu le-ar place lor sa fie Mr Grey, cu ditamai elicopterul (eu visez in secret sa ma duca cineva la Festivalul de la Glastonbury in elicopter)? Dar probabil ca stiu micul secret al Dlui Grey – isi doreste un ponei. Ouch!

Dragilor si dragelor, nu fiti suparati pe mine. Stiu ca toti tanjim in secret dupa un pic de steaminess à la carte, dar nu acesta este filmul pe care trebuie sa-l vedeti. Va recomand Ultimul tango la Paris al lui Bernardo Bertolucci si veti intelege.

Kiss kiss.

M.

luni, 16 februarie 2015

Tara celor care cuvanta...



Mi-am spus ca nu imi voi exprima niciodata parerea cu privire la chestiuni politice, dar nu pot sa tac in acest caz. Azi vreau sa scriu in numele tututor celor care iubesc cartile, teatrul, artistii, scriitorii, poetii, fotografii, arhitectii, toti oamenii “neobisnuiti”, talentati, minunati si frumosi sufleteste. Vreau sa protestez impotriva unei nebunii si aberatii numita Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural. Proiectul a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Bravo voua, dragi si mandri reprezentanti! Si suna cam asa (primul paragraf):

“În vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

Daca acest proiect de lege va fi aprobat, sumele de bani uriase pe care le va genera se vor duce spre o destinatie necunoscuta. “Timbrul literar urmează, în cazul adoptării acestui proiect de lege, să fie aplicat pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, la fel cum se aplică timbrul pe ţigări şi băuturi alcoolice. Mai exact, din preţul unei cărţi de 10 lei, numai 70 de bani se vor duce la autor, 90 de bani vor merge la stat şi suma cea mai mare, de 1 leu, la uniunile de creatori cu activitate privată.” (Monica Andronescu, adevarul.ro)

Ei, bravo! Autorul va primi 70 de bani, iar uniunile de creatori cu activitate private vor primi 1leu! Cum va puteti gandi la asa ceva? Cum? Trebuie sa inteleg cumva. Sunt decizii pe care le propuneti doar ca sa va justificati remuneratia lunara? Sunt decizii pe care le luati doar ca sa zica lumea ca faceti si voi ceva? Ca sunteti plini doar de “vorbe goale”. Si mai ales stiind ce fel de specimene sunteti unii dintre voi. Probabil ca este o expresie a frustrarii, inculturii si prostiei gargantualice. Cum puteti sa taxati cultura in acest fel? Poate voi asta intelegeti prin exprimare artistica. Pentru ca toti sunteti scriitori (discursurile electorale stau marturie in acest sens), toti sunteti artisti (ca doar lumea e o scena, nu?), toti sunteti cantareti, toti sunteti arhitecti (si o gramada de infamii arhitecturale stau dovada). Habar nu aveti cata munca sta in spatele fiecarui proces creator, dar nici nu cred ca va pasa. Va place sa va inconjurati de scriitori, actori, arhitecti si toti acesti oameni talentati si minunati, dar nu va ganditi o clipa cat de greu este sa te exprimi ca artist. Mai bine spus, cat de greu este SA TRAIESTI DECENT ca artist! Cum puteti propune aceste anomalii intr-o tara in care cultura e in pragul falimentului, intr-o tara in care oamenii traiesc intr-un vid cultural si social? Cum? As vrea sa imi ofere cineva un raspuns.

Sunt sigura ca veti ramane tari pe pozitii si veti adopta atitudinea de “je m’en fiche”. Pentru ca voi dictati in tara mea, aceasta tara plina de “doctori” in 100 de domenii, aceasta tara plina de oameni cu diplome, aceasta tara plina de absolventi a 10 facultati (si care, totusi, inca nu stiu sa scrie corect romaneste), aceasta tara plina de smecherasi care se descurca (si chiar reusesc).

Si aici ma opresc. Si ma declar o mare vicioasa (doar ati inclus ARTA in aceeasi categorie cu tigarile si alcoolul, care sunt vicii, nu?). Acum as prefera sa traiesc in "Lumea celor care nu cuvanta". Citit cartea (da, ati auzit bine, e o CARTE), merita si poate veti invata ceva!



M.
 
P.S. Cei care doresc sa ma contrazica sau nu, sunt rugati sa comenteze aici si nu in mesaje private.